Picătura de cultură devine în timp o mare, poate chiar un ocean. Copiii sunt nişte corăbieri destoinici chiar şi când vântul le este potrivnic. Biblioteca este tărâmul spre care copiii şi nu numai ei au început să vină cu încredere şi speranţă.
joi, 23 februarie 2012
Poveste fără sfârşit
Au venit calculatoarele! Netul ne dă şi el picătura de cultură. Am vorbit depre Eminescu, am spus versuri, fiecare ce a ştiut, am vorbit despre Unire şi despre Caragiale, am văzut imagini cu ajutorul lui www.google.ro, am admirat-o pe Gioconda pornind de la www.louvre.fr.
Picătura de cultură devine în timp o mare, poate chiar un ocean. Copiii sunt nişte corăbieri destoinici chiar şi când vântul le este potrivnic. Biblioteca este tărâmul spre care copiii şi nu numai ei au început să vină cu încredere şi speranţă.
Picătura de cultură devine în timp o mare, poate chiar un ocean. Copiii sunt nişte corăbieri destoinici chiar şi când vântul le este potrivnic. Biblioteca este tărâmul spre care copiii şi nu numai ei au început să vină cu încredere şi speranţă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu