Comuna Costesti are in componenta satele Costesti, Bistrita, Pietreni si Varatici. Accesul in Costesti se face pe DN 67 Rm. Valcea — Tg. Jiu, la 40 km de Rm. Valcea.
Cele mai vechi izvoare arheologice dateaza din prima epoca a fierului (necropola si asezarea din incinta Manastirii Bistrita si de la Ferigile, sec. VI – IV I.Hr.)
In Evul Mediu, pe teritoriul actual al com. Costesti s-a dezvoltat viata monastica, prin construirea manastirilor Bistrita si Arnota.
Manastirea Bistrita, incepand cu secolul al XVI-lea, se impune drept centru al tiparului, aici fiind infiintata prima tipografie din Tara Romaneasca, si tot aici apare Liturghierul lui Macarie (1508), prima carte tiparita pe teritoriul romanesc.
In 1634, domnitorul Matei Basarab construieste Manastirea Arnota, destinata sa-i fie necropola.
Primele atestari documentare ale locuirii pe teritoriul actual al comunei Costesti dateaza din 1491-1492 („Cartea banului Barbu”, prin care boierul Barbu Craiovescu si fratii sai inzestreaza Manastirea Bistrita), hrisovul domnitorului Vlad Calugarul din 16 martie 1494 (prin care este consemnat primul egumen al Manastirii Bistrita), hrisovul domnitorului Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512 (in care apare pentru prima data numele de Costesti).
Istoria bogata si peisajul (munte care se inalta abrupt, dealuri si vai paralele etc.) deosebit recomanda localitatea ca zona turistica de interes.
Fantana cu cumpana in catunul Blezeni...
Cheile Bistritei
 |
| Manastirile Bistrita si Arnota |
1. Schituri si biserici:
Istoria comunei Costesti este exemplara pentru modul in care istoria romanilor se impleteste cu istoria Bisericii Ortodoxe Romane.
Egumenii Bistritei, in directa concurenta cu marii voievozi, zidesc aici biserici care, in viziune contemporana, devin bijuterii ale artei si geniului creator al poporului roman. Alaturi de cele doua manastiri amintite, pe teritoriul actual al comunei Costesti, se cuvine a fi mentionate:
* Schitul Papusa, sec. XV – XVI, ctitor egumenul Bistritei, Stefan Bistriteanul;
* Bisericile din Pestera ”Sf.Grigore Decapolitul”, 1633 („Intrarea in biserica”) si sec. XVII (Sf.Ingeri”);
* Biserica Gramesti, o exceptionala biserica de lemn, din 1664, ctitorie a mitropolitului Stefan ;
* Schitul „44 de Izvoare” sau “De sub piatra”, 1700 – 1701, ridicat de ieromonahul Stefan si de Epifanie Nicodim;
* Biserica de la Ciorobesti, 1750, ctitor Antonie Bistriteanul;
* Schitul Par, 1759, ctitor Antonie Bistriteanul.
Alaturi de arhitectura diversa si interesanta a bisericilor din Costesti, iconostasele de la schiturile Papusa si Par sunt adevarate opere de arta, iar biserica de la Gramesti este un exemplu remarcabil al artei traditionale a lemnului.
Toate aceste realizari ale artei si arhitecturii romanesti inscriu Comuna Costesti in istoria culturala majora a neamului romanesc.
Reputat fiu al comunei Costesti, Alexandru Balintescu, muzeograf, paleograf si arhivist de renume, doneaza comunei natale, o pretioasa colectie de pictura si sculptura.
Colectia reuneste lucrari ale sculptorului Gh. D. Anghel, ale pictorilor Horia Bernea, Florin Niculiu, Rodion Gheorghita, Tuculescu s.a.
3. Muzeul Trovantilor
Muzeul Trovantilor grupeaza formatiuni geologice care prezinta interes stiintific si turistic deosebit. Trovantii de aici sunt concretiuni uriase de nisip si gresie, formate in urma cu zece milioane de ani. Marimea, formele variate si expresive ale trovantilor de la Costesti creeaza privitorului senzatia unei inedite galerii de sculptura.
