Pentru început am vorbit despre poezie și ziua acesteia...
O carte pentru acasă
Nu în fiecare zi primim vizita unor gemeni. Ei sunt Ion și Ioana!
Împreună cu elevii clasei a lll-a, învățător Elena Drăghicescu, de la Școala Gimnazială "Ferigile" am vorbit apoi despre doi dintre autorii romani, născuți în luna martie, Elena Farago și George Topârceanu, autori care s-au adresat și copiilor. Pe lângă aceștia, în luna martie sunt născuți și Ion Creangă cu Amintiri din copilărie,Călin Gruia cu Ciuboțele ogarului, Ana Blandiana cu Întâmplări cu Arpagic.
Prezentarea a fost făcută în Power Point în biblioteca nostră. După vizionare am citit poezii ale celor doi autori, Cățelușul șchiop și Balada unui greier mic. Copiii au fost, apoi, împărțiți în echipe și au avut de completat cuvintele lipsă din texte date. Se pare că poeziile le-au plăcut pentru că s-au descurcat foarte bine la completarea versurilor.
Păstrând tradițiile și obiceiurile moștenite de la străbuni, familia Crăcană Rodica și Deli (pe Rodica și mâinile ei de aur, deja, o cunoașteți) se adună în fiecare seară de Lăsata Secului în jurul mesei, nu înainte de a da cu Bărdăusul, Gunoiul strâns din gospodărie și cel de pe ogor este strâns și ars în această seară.
Gazda - familia Deli si Rodica Cracana
Bardausul - purtator, Denis Becheru
Focuri in noapte
Din acest foc care, tot după obicei, este scos din casă, pentru a scoate căldura și afară, se aprinde Bărdăușul. Bărdăușul sau Mătăuzul este practic o torță în al cărei capăt se leagă cu o ”privită” (nuia de alun) sau sârmă, coajă, bine uscată, de cireș sau mesteacăn pentru ca arde foarte bine. Cu Bărdăușăl aprins se ocolește bucata de pământ care aparține familiei și se fac diverse urări de recolte bogate: ”să crească covragii cât copacii, drugile cât puştile, boabele ca alunele”. Se mai fac incă strigături pline de umor care vizează fetele leneșe, flăcăii rămași neînsurați:
Cânepă de vară Se strică pe afară
Să se facă prunele Să se mărite nebunele!
Să se coacă dovleții Să se-nsoare nătăfleții și altele. Astăzi, astfel de strigături satirice sunt mai puţin frecvente. După ce toată familia a terminat de mâncat masa se lasă nestrânsă. Din mămăligă, în care se pun resturi rămase, se face un boț care poartă numele de gâscă. Acest boț se dă păsărilor din curte dar și păsărilor cerului pentru a nu strica recoltele. În timpul mesei, pentru o recoltă bogată, în poală se ține o drugă de porumb. Drugile sunt micurate (luate boabele de pe cocean) iar boabele sunt amestecate cu boabele ce vor fi puse în pământ după arat, o parte, cealaltă parte dându-se tot la păsări (la cloșca de pe ouă). Nimeni nu se ridică de la masă decât când termină de mâncat toți cei prezenți altfel cloșca pusă pe ouă le va părăsi spune o credință populară. În ziua aceasta nu se face ciorbă pentru ca ouăle de sub cloșcă să nu fie limpezi (să aibă pui), spune o altă credință populară. O altă variantă, că vorba ceea, câte bordeie, atâtea obicee, masa se strânge și toate resturile se adună în ”gâscă” pentru că deja începe postul.(Sursa - Elena Colniceanu, 100 de ani din cătunul Grușetu). Mulțumesc familiei Crăcană pentru ospeție și informații.
Coastă zidită cu
trudă de Moșii pierduți printre veacuri,
Cheiuri și
peșteri durate din sfântul, tăcutul tău os,
Ape scoțând
dintre steiuri, la sufletu-mi, singure leacuri. (...)
Costești (l) - Petre Dinulică,
fiu al satului, vol.Iubirea mea dintai, 2000
Comuna Costesti a obtinut titlul de Sat Cultural Al Romaniei
SATELE
CULTURALE ALE ROMÂNIEI este un program AFSR inițiat în ianuarie 2014 sub
patronajul Ambasadei Franței în România cu scopul de a promova patrimoniul
cultural și turistic al satului românesc.
Scrisoare de felicitare
"Stimate domnule Primar Toma Marius Pestereanu,
Doresc să vă felicit pentru obținerea titlului de SAT CULTURAL AL ROMÂNIEI 2016, alături de cele 22 de comune finaliste. Este meritul dumneavoastră și a echipei pe care o coordonați pentru munca deosebită in folosul culturii, artei și promovării patrimoniului local.
Vă asigurăm că împreună cu partenerii noștri ne vom implica în promovarea proiectelor culturale pe care le-ați propus în pachetul cultural."
Marghiol Nicolae - Presedinte AFSR
Una dintre cele trei monografii ale comunei
Balciul de Sfanta Maria
Produse treditionale din Costesti - Valcea la Bran
Producatori locali - familia Mihaela, Gigi, Madalin si Mihai Osiac
Producatori locali - Rodica Cracana si familia Mihaela si Gigi Osiac
Produse traditionale de la ferma Rodicai Cracana
Mester popular - icoane pe lemn
Port traditional din Costestii Valcii
"La obarsie, la izvor"
Manastirea Arnota – ctitorie si loc de odihna vesnica al
Voievodului Matei Basarab
Mânăstirea Bistrița –
1492, ctitorie a boierilor Craiovești
Biserica Grusetu –
1801, inițial biserică de lemn, zidită
Biserica manastirii Arnota
Rodica Crăcana –
meșter popular, țesături lână, cu lucrări în Catalogul Muzeului Național de
Artă
Atelierele Claudiei –
ateliere de scriere creativă
La Muzeul Astra , Festivalul „Prodvor valcean” – Dumbrava Sibiului
Hanul Vatra
La curtile dorului - Sarbatorirea profesorilor pensionari
Produse traditionale
Locul III - Concursul "Europa din satul meu"
Lansare de carte - Veniamin Micle
Teatrul Masca
Hanul Vatra
Elevii Scolii "Ferigile" in concursul "Valcea - colt de rai", faza locala
